Ograda Omu'-lui

Pot spune ca in decursul putinilor ani care au trecut peste mine am avut destul de multe animale cu care sa-mi umplu ograda sufletului. Mai amfibiene, inotatoare, zboratoare sau mamifere....le-am cam avut pe toate desi mama mea nu acepta si nu-i plac animalele in casa.

Cand eram foarte mic l-am avut pe Coco.Un perush verde cu margele mov(ca visina putreda) la gat, coada neagra si un cioc care rupea tot(ma rog...APROAPE TOT). L-am primit de la mos Nicolae si a fost primul nostru(pt ca a fost al meu si al Ioanei,sora mea) animal si in scurt timp s-a integrat FOARTE bine in atmosfera casei.Chiar si mama a inceput sa-l indrageasca si astfel Coco a cam devenit un membru al familiei. L-am invatat sa zica anumite cuvinte(nu era un maestru dar se descurca, cel mai bine imita tonalitati...imi amintesc cum o imita pe mama cand ne certa...:))...), apoi l-am invatat sa zboare(iar dupa ce a crescut a devenit foarte sedentar si chiar daca ii dadeam drumu sa zboare facea o tura doua de camera si cadea obosit,il tragea burta in jos), sa vina pe umar, ca manance din palma...stiti voi...chestiile uzuale.


Pe langa toate acestea a invatat cu succes cum sa evadeze din cusca,cum sa o determine pe mama sa ii dea de mancare cand vrea el(imprastia toate cojile de seminte prin toata bucataria...asta o scotea pe mama din sarite), a invatat ca a pleca din casa noastra inseamna anihilare(a avut sansa de vreo cateva ori sa zboare pe geam, dar mereu se aseza pe pervaz aterizand fortat din zbor,rotea capul nedumerit, se uita inapoi si isi lua zborul in sensul opus directiei "afara") si multe multe altele. La cativa ani, poate doi trei, tata si-a facut damblaua si si-a facut un ditamai acvariul pliin de pesti. De la xifo la scalari, beta, jandarmi, neoni, sanitari, gupi...ma rog multi. Era foarte misto. imi placea sa ii sacai si sa le dau de mancare pana crapau...:D. Ma fascina ingeniozitatea "maternitatii" pe care nu o voi descrie ca n-am chef.Acvariul acesta a rezistat chiar mai mult decat Coco si a fost o chestie frumoasa(cand era curat). Apoi intr-o zi de ianuarie Coco a murit intoxicat cu o coaja de portocala.NOTA:!!! nu dati NICIODATA la animalutele vostre care sunt mai mici sau egale cu pumnul vostru coji de citrice. Contin suficiente substante toxice incat sa le rapuna.A fost un moment greu, l-am inmormantat in spatele blocului intr-o cutie de fervex( :))) ) si in timp ne-a trecut supararea. Oricum a fost naspa fara el.liniste, curatenie, din nou liniste.... nici o pata verde care sa te sperie cand intri in casa semn ca din nou colivia a cedat iar "bestia" a scapat din ghiarele inchisorii....dar no....asta e...


apoi pentru o foarte scurta perioada de timp, la cererea insistenta a surorii mele, am avut o broasa testoasa.Costel il chema si din pacate(pentru el) a murit cam repede.eu nu m-am atatsat DELOC de el.Nici macar nu-mi placea.


apoi anii au trecut si inafara de alteregoul meu nu am mai avut nici un pet,nici o chestie care sa ma tezeasca in miezul noptii sau sa ma intampine cand vin acasa.

Si am ajuns la Cluj.Aici am avut-o pentru o scurta perioada de timp pe Ioly.Prima mea pisica.Trebuie sa va spun de la inceput ca urasc pisicile si daca vedeam inainte sa o am pe ioly o pisica pe strada ii dadeam un avant...fortat.Nici acum nu le agreez dar le tolerez.Ioly era ca un tigru alb cu negru, EXTREM de ofticoasa, cu o personalitate puternica,jucausa, demolatoare, ofticoasa, draguta si A MEA.Din pacate pentru ea si pt mine a murit inexplicabil dupa doar vreo 4 luni, era inca pui, si nici astazi nu inteleg ce a patit.Am plecat de acasa era bine sanatoasa, jucandu-se obsesiv cu sireturile mele, am venit acasa zacea fara suflare.Dar prefer sa nici nu stiu pentru ca circumstantele sunt de natura....umana.(parerea mea).







Iar acum ultima parte a postului cu ultimele mele animalute din ograda sufletului:

MAIRA si










 HAGGARD

. Luni 8 martie, Maira implineste un anisor iar peste o luna pe 13 aprilie de ziua mea se implineste un anisor de cand o am eu in posesie.Maira este o pisica geniala, blanda(prea blanda) cu urechile MAAARI, cu ochii bulbucati care e atat de blanda si toleranta incat i-ai putea face orice si tot ar veni inapoi la tine daca ar sti ca iti pasa de ea.AM primit-o cadou, era muscata de un caine, am tratato am vindecat-o iar acum este perfect sanatoasa si draguta.Surpriza pentru Maira a venit o luna mai tarziu,pe la mijlocul lui mai 2009 cand s-a trezit ca nu mai e singura stapana a casei ci a mai venit un combatand.HAGGARD!!!

Haggard este primul meu catel, pescuit de pe strazile Bucurestiului, care de cand il stiu a fost mereu bolnav, sensibil si vai de mama lui.Este probabil cel mai trist caine de pe planeta, mereu emo si cu o figura foaarte sugestiva.Expresivitatea lui uimeste insa si blandetea si faptul ca in cele 8 luni petrecute sub acelasi acoperish cu maira, va vine sa crede-ti sau nu...,nu i-a facut nici makr O DATA vre-un rau.Ba din contra, cate ghiare si muscaturi de gat nu si-o luat el de la Maira, nu vreti sa stiti.Sau o sa stit dak citit pana la capat:). Din pacate la inceputul anului acesta m-am decis sa-l duc pe Haggard la curte, sa aiba loc si spatiu de joaca iar acum o duce foarte bine la un conac a unui bogatan tocmai la mare(eforie sud).

Haggard in zilele lui pline de "fericire"














Maira pe dulap(la 20cm de tavan)

In spatiul care urmeaza va dau spre a viziona cateva secvente cu Haggard si Maira in actiune.Comentatorul este Libelula iar arbitrul sunt eu. Va asigur ca MAIRA ESTE perfect ok, si nici macar o secunda nu a fost in vre-un pericol. Daca ar fi fost vreodata sa ii faca rau i-as fi despartit de indata(in sensul ca l-as fi dus pe haggard din casa sau pe maira,insa ei chiar doar sa joaca).Insa stiu ca desi nu i-a facut nimci rau in cele 8 luni iar eu totusi i-am desparitt atat lui haggard cat si mairei ii este dor de acele clipe cand avea cu cine sa se joace.

Enjoy

Primul asalt

SI DOI


SI TREI(aici libelula scoate in evidenta tandretea fata de maira,iar la sfarsit o mica incantatie:))...)

SI ultima Infatisare

Animalele sunt cea mai buna alternativa atunci cand vrei sa ti la cineva neconditionat.Atunci cand vrei sa fi apreciat CU ADEVARAT pentru sentimentul de iubire si atasament, de dependenta si plenitudine.Oamenii, oricat de apropiati ti-ar fi, nu vor fi capabili vreodata sa-ti ofere sprijit si iubire neconditionata. Chiar daca esti bogat sau sarac, frumos sau urat, mare sau mic....tot ce trebuie sa faci este sa il lasi sa-ti adulmece ograda sufletului si acolo va alege sa ramana pentru totdeauna.Iar tu poti sta linistit ca mereu vei avea o lume in care sa fi "CEL MAI"....


In amintirea lui Coco,Costel si Ioly..:)





 Pe Aceeasi Tema: HAM-HAM




Pentru o mai usoara navigare pe blogul Omu' si Libelula folositi indexul din dreapta impartit pe categorii de interes.

Nu uitati de Concursul Lunii "Caut Sigla"