vineri, 6 august 2010

Tesuta Poveste

Departe, poveste tesuta,
Si stiu.Aproape-am ajuns,
Dar pe-ntuneric si albul e negru;
Departe, tesuta poveste.




E-atat de liniste si ploua
Iar camera-i aprinsa,
Din stropi tacuti de chihlimbar
Cum ma ingani in gand.

Si-n linistea ce toata ploua
Imi arde pielea toata,
In peretii arsi si tandrii
Prin odaie, dezolant.

Imi simt sufletul al trupului sclav
Si-mi scriu in mizerie cainta,
Si-n jur de fum si tristete
Plang chipuri in poze si poze.

"Lasa", se-aude din nou
Si-atunci ma opresc si privesc
La trupul ce sta intre mine si mine...
La camera ce arde intre tine si mine.

Si las creionul sa cada din nou
Si m-afund in scanduri,
In al podelei, astazi, infinit
Sa ma gasesti uitat.

Si ploua la fel ca-n versul trecut
Si ascult cum in ganduri ma-ngani,
Iar camera arde mocnit fara fum,
Si ploua si iar...e liniste cruda.
06.08.2010




2 comentarii:

Anonim spunea...

Poemele astea sunt scrise de tine?

Alex spunea...

da, aceste versuri imi apartin.