sâmbătă, 22 mai 2010

Balada unui Creier Mic




A-nceput de ieri sa cada
                    Cu studenti.
Acum a stat.
Si cum orice trista prada
De studenti cu beri la lada
Se aduna si -seaseaza
La o barfa, la o sfada,
Iata vine-un soi de rima
C-o parere-n inima.

Patru ani se par ca clipe,
Re-uri lungi si multe gripe,
Si-am albit cu toti-n cap
Iar Speedy acum e Tzap.

Primul an, copii de tzatza,
Duca, Pasca ne atzatza
Sa-nvatam ce-i integrala
Si atomului iuteala.
C-o fi una, C-o fi doua
Sa le stim e necesar
Intr-un spatiu imaginar
Academic si scalar.

Eh si-apoi am dat de dracu
Cand februarie-si scoate cracul,
Te fereasca Dumnezeu
De asa un semizeu.
Nu vorbesc de Dalai Lama,
Allah, Budha sau Obama
Ci de-un tren numit "dorintza"
Profu' nostru Chisalita.

Si doamne ce lung e sipliciul,
MECANICA! ce dulce deliciu,
Si noaptea visai cinematic
La bile ciocnite elastic.
Examenul, lung-agonie
Si foaie si pix in robie,
Si scrie si sterge,si roaga-ti pieirea
Oricum ca sa-l iei te-apuca premierea.

In  anii de-apoi
Cum ar fi anul doi,
Pe slideuri privesti "vitzeleshte",
Cu arta fentai vitejeste
Un PAC sau un Giurca
Ca-ti pareau limba turca,
Si cu Campi rezistenti te luptai prin transee
Iar mecanica-ti era deja Epopee.

Si-apoi te bucurai
Cand pe YOUTUBE ascultai
Propaganda de doi bani
Ce-o credeai de-atatia ani:
"Primii sapte ani mai grei
Pan' ajungi in anu' trei".
Sti si tu ma inginere
Ca tortura cea mai "grele"
Vine CHIAR in anu trei
Cand nu scapi nici daca vrei.

Si da-i cu-ncalziri si stasuri o mie
Si rece si calda si apa calie,
Si-i frig si ramai cu pasta in pix
Si-ncepi sa te simti in Dosarele X.
Si nopti nedormite, de copy/paste pline
Si data predarii ce-apocaliptic revine,
"Si hai te rog Doamne
Sa treaca si "asta"
C-apoi iti promit din timp sa lucrez
Si nici sa mai beau, nici sa fumez."

Dar de treci de toate astea
Si nu-ti moare toata oastea,
Te trezesti in anul patru
Si te miri ca nu e altul.
De licenta nu mai zic
Ca ti-e inima puric,
Si oricum nu-i mare fas
Ca se duce pash,pash,pash.

In anii astia toti de Poli
Cu nervii rosi de molii
Meserie-am invatat
Inginer sa fiu chemat,
Dar de n-ai "fitze'n" buzunar
Pleci din Poli pensionar,
Si-apoi cum zice si rima
Asta regula e prima:
"Sapca-n cap, Tzigara-n gura
Inginer, ma doare-n ...."

Si mai dam o data foaia....

2 comentarii:

Anonim spunea...

nu pot spune decat BWHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHHA samd

Steli spunea...

Nene, pe masura ce am citit poezia parca m-au incercat mai multe sentimente... parca m-as fi intors din nou in anii de facultate, cu tot ce au insemnat ei: bucurii, suparari, prietenii, mistouri, succese sau examene picate... de mult mi-as fi dorit sa citesc ceva in genul la ce ai scris tu. Mi-ar place sa citesc una despre colegi:P! Felicitari!