Clipa

Peretii acestia...si-atatea parfumuri. Mi-as dorii sa sigilez camera, sa nu te mai pierd din parfumul peretilor, aroma asternuturilor, atingerea ce inca sta intinsa pe mana tremuranda, gustul buzelor ce-mi ard si-acum tumultul de pe suflet. zefirul ce fruntea mi-o mangaie. E atat de multa tacere, si bestiile tac, vecinii nu bat, copii nu tipa, muzica se-aude... dar nu are gust.

Si oare cum se numeste dorul care nu plange, tristetea despartirii atat de intensa incat nu poti plange... incerci sa te trezesti din vis... si nu reusesti, iti cauti totemul, dar nu il gasesti... si ramai acolo... si poate e vis....dar probabil nu e. Mi-e atat de dor de tine.Dar nu plang... ce simt nu se traduce in lacrimi...

De ce nu m-ai invatat cum sa privesc tavanul cand nu esti aici? de ce nu mi-ai aratat cum sa ma invelesc cand nu mai am patura bratelor tale? De ce nu mi-ai desenat secretul muzicii cand tu esti plecata.....sa o pot intelege, sa pot lua lingurinta ratiunii si sa gust din cupa de note a fiecarei caramizi muzicale ce ne compune de la do la si.... de la alfa la omega.... de la nord la sud... de la tine... la mine... de la noi.... la noi...

Mi-apar zilele fara culoare, am atatea de facut si totusi.... nimic imi pare totul. Insa voi face stiind ca doar asa... ma apropii tot mai mult de tine... imi lipseste teribil poza cand ma lasai sa iti sorb fericirea... si zilele lungi si frumoase, si franghia impletita din trupuri evaportate sub vraja nocturna.


Si mai celestic decat zilele acelea... vor fi doar zilele eterne....

P.S. I Love You...

Si...Sa nu ma uiti...

Play

CINE MOARE?

Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi... 

(Pablo Neruda)

"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.



As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica



As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!



Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.



Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor...



Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.



Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii.. Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.



Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.



Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.



Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata nu te voi uita.



Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.



Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine."  

 (Gabriel Garcia Marquez) 

P.S.: I LOVE YOU 

Clipa Milenara

Te vreau pe-al inimi-mi soclu. Sa planga noaptea... sa cada iubire, sa planga si ochii tai... si sa fi frumoasa, iar sufletu-mi sa-ti fie, coleg de soclu.



Stelele rad, atata lumina. Copii se bucura, iubire e totul. Si trece secunda, vine momentul.... si toata esti Soare, si Luna voi fi.

In Urma Clipelor

imi simt sufletul otravit... departate-mi sunt cararile si stau...privesc monitorul si tac... ti-as spune cata nevoie am sa fi aici.... sa fiu acolo...sa fim... insa ceasul e mut... sta si ninge peste mine cu secunde... secunde ce dor... picuri de opiu.... ma simt descult prin mintea ta plina de cuie... ma doare si cad... ma ridic si ma lovesc de pragul societatii... sunt atat de singur.... si poate am ales asta.... poate nu stiu sa privesc altfel... sa traiesc....sa gandesc... sa fiu...


Sunt zile ce nu se uita.... tremurul....lacrima.... durerea.... iubirea. Voi ramane sa gandesc, sa simt si sa ma intorc... cu toate clipele...cu tot apusul.... ploua.... dar ninge de sus.... e soare...dar ploua de jos... suntem tineri si departe de toate....  de ce sa ploua....de ce sa ninga.... de ce eu?


Cand voi invata mersul, voi adora sa merg.... nu voi alerga, nu voi dansa, nu voi zburda...voi merge. bucurandu-ma ca am invatat mersul. Sunt atat de singur..... ma surzesc peretii... si lumina ce se manjeste aproape opac pe mine....pe taste si pe geam.... ingroapa tacerea in nopti.... si clipele... mieii uitati ai clepsidrei... ce viata ciudata.... se cerne-asteptata de noi doi in soapta.... in vise divini... si-n viata straini...


Si-n urma clipelor... intoarce doar o geana....

Zefir

Zefir

Mergeam demult, sa m-adap cu lumina

Cand ziua se naste, cand bolta e plina

Cu picuri de roua, cu nori sangerii;

Cu pene de inger fiinta-mi spalam.

E atat de simplu sa fiu

Pe-a crengilor frunza tarziu, 

Adie zefir de apus si iubiri

Prin parul ce fata mi-alinta.

Este noapte de-amor si soapte de dor,

Si-ti ploua peste coapse cu dor

A norilor cearta cu buze fierbinti,

si-n stele, zefir, doi ingeri cuminti.

De-a zilelor trista amintire

Uita-vom pe ceas de sudoare,

Si stelele-adora lumina ce-o sorb

Din dansul nocturn al trupului nostru.

Peretii se sparg, se sparge si luna,

Departe plutim, zefir de apus;

si-ti mangai o raza din ochi cu privirea

si-mi lasi trupul tot...iti lasi nemurirea.

Si-ti ploua pe coapse de-amor

cu picuri de roua, cu nori sangerii;

E-atat de simplu sa fii

Adie zefirul eternei iubiri.

14 I 2012

PS: I Love You

Aproape...

De-atitea nopti aud plouind,
Aud materia plingind...
Sint singur, si ma
duce un gand
Spre locuintele lacustre.

Si parca dorm pe scinduri
ude,
In spate ma izbeste-un val --
Tresar prin somn si mi se pare
Ca
n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se intinde,
Pe-acelasi
vremuri ma gasesc...
Si simt cum de atita ploaie
Pilotii grei se
prabusesc.

De-atitea nopti aud plouind,
Tot tresarind, tot
asteptind...
Sint singur, si ma duce-un gand
Spre locuintele lacustre. 





Si doar dacai sti...ca tot ce conteaza si rade in mine e chipul tau palid si sufletul bland... doar daca-ai sti....





Aici sunt eu...un solitar..ce-a ras amar si-a plans mereu... Cu-al meu astepct facea sa mor... caci tuturor paream suspect....




PS: I Love You

POT

POT

"Si intru in mine

Si plang de iubire

Atat de departe de tine

As vrea nemurire."

Cuminte in colt privesc imprejur.

Camera-i goala, fumega a dor.

Palpaie-un bec, intuneric in jur

E liniste acra, batai ce ma dor.

In drepata orbirii e-o raza in alb

A lumanarii tacuta mocnire.

Intind mana stanga, ma arde si stau

Sa-i invat oglindirea.

Si caut peretii cu ochii orbiti,

Ma uit pe fereastra, ma vad cum privesc...

Privesc ce-am in mana...

E sufletul tau.

Sunt zile-ntregi ce nu mai sunt

E scrum pe geam, in colt si in suflet,

Sunt ani si ani ce vor sa vina

Si-i foc ce arde, dans ce plange.