Nimic Interesant 11

Sunt zile cand chipul tau ma umple de iubire. Cu ochii tai negrii cum ma privesti din poze. Esti trista, iar durerea carnala din privirile tale e aproape eterna in sufletul meu. Am invatat multe din ea. Am invatat multe din tine. Din greselile tale, din naivitatea mea.

Am invatat ca indiferent cat de mult impartasesti un vis cu cineva, acesta nu poate fi trainic si de viitor daca nu este alimentat in mod egal de ambele parti. Am invatat ca cu timpul si cea mai adanca iubire poate deveni o amintire placuta, si cea mai salbatica durere poate devenii domestica. Am invatat ca obsesiile exista, si am invatat sa traiesc cu ele si sa le fructific cat pot de mult in beneficiul meu. Am invatat ca oamenii devin singuri in momentul in care asteptarile lor de la oamenii importanti pentru ei devin dezamagiri si am invatat ca nimeni nu poate suplini cu adevarat o dezamagire pe care altcineva ti-a creat-o, nimeni nu poate sa umple cu adevarat un gol pe care cineva l-a lasat in urma.

Am invatat in anii acestia sensul tristetii tale colosale imortalizata in ultima fotografie. Am invatat ca cea mai trainica iubire nu se traieste, ci se compune mental si sufleteste. Traind o poveste o consumi, admirand-o si hranind-o mut ii oferi eternitatea.

Am invatat sa judec oamenii mai rar si mai putin, sa ii inteleg mai mult. Mai profund. Cu toate astea, tot ma simt uneori superficial. Am invatat ca atingerea cea mai sincera pe care o poti primii de la persoana iubita este atingerea calda a lacrimilor varsate din suflet, din iubire. Am invatat sa gasesc pozitivul in partea goala a paharului si otrava din partea plina a sa. Am invatat ca uneori, dezamagirea este cel mai bun lucru care ti se poate intampla. Am invatat sa ma bucur mai mult si sa plang mai putin. Am invatat din cuvintele tale calea, si mi-am croito diametral opus.

Uneori in noapte adorm cu gandul la tine, uneori ma uit la luna sperand sa te uiti si tu... si cumva sa ne uitam unul la altul. Sunt zile cand zambesc amintindu-mi povestile tale, cu ochii stralucitori cum teseai naratiuni frumoase, pozitive. Este incredibil cum poate un munte de durere si neimplinire sa imprastie stele de iubire si lumina. Este minunat cum in sufletu-ti sfarmat a ramas mereu si pentru mine, o bucata. Este minunat cum umbra anilor nu mi te-a luat, cum mintea tot mai dezvoltata si intens inradacinata nu te-a distrus. Dimpotriva. M-ai ajutat sa imi incep calatoria spre intelepciune. Si pentru asta-ti multumesc.

De multe ori cand voi zambii, ma voi gandi la tine, si nu va trece nici o zi fara sa ajung o clipa, in parul tau negru si fin, pe buza ta de afin. Iar in caldul tau ocean de mi-as lasa tot trupul, in gand mi-as ingropa ratiunea in vesnica ta soapta. Si cand noaptea se va duce, si-o ultim cant voi mai avea, in suflet plin eu voi purta doi ochi si-un suflet, privirea ta.


DASFB

Pe atat de trist cu zilele

Pe atat de trist cu zilele, te regasesc plangand, si dor pe buze straine ganduri neinaripare.
Prin colbul zilelor aprinse, atat de departe privirea, si tot oceanul caprui sa-l nemarginesc in suflet.
Sa-ti mai prind o data trupul si sufletul maiastru, in apogeul dintre strofe, in valtoarea dintre stele.
Privirii tale colosale, sa ii recit din Poe, si sa ma pierd cu tine-n gand, in suflet cosmic sters.
Si pe atat de trist cu zilele, in lacrimi te revad, pe buze albe, fara cute, dor ganduri vechi, strabune.



Dar parca fara atingere... visele ar ramane vise... nu certitudini, nici impliniri.

Bacoviana

Îți aduci aminte ziua când ți-am spus ca ești frumoasă,
Tristă floare de durere și apus de sânge cald,
Ce prin suflet încolțești și cu spinii mă rănești
De-aș putea să scriu cu otravă-n catafalcul de apoi?

Dormeau adânc sicriele de plumb
Iar eu m-am pornit către casa,
Și m-ai înjunghiat în suflet deschis
Ca să-ți uit, a brațelor casă.

Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă,
În suflet de doliu
Durere-ncet plouă.

Afară ninge prăpădit
Cu așchii ca din suflet,
Și m-au cules doar corbii orbi
Și m-au redat uitării.

De-atâtea nopți aud plouând,
Aud materia plângând...
Am suflet zvelt dar azi e mort
Și mort se va și stinge.

Eram să te-aștept prin parc
Și-am rămas să număr și ora,
M-ai uitat atunci printre ele,
Arpegii cu frunzele grele.

Te uită cum ninge decembre
Prin colțuri de suflet naiv,
Mai lasă-mi și mie o geană
Și noaptea ne-ngroape-n surdină.

Amurg de toamnă violet
Și nopți cu luna rece
Mă prăpădesc în gând ce trece
Privirea ta ce stă să sece.

Aici sunt eu, un solitar
Cu tâmple reci și buze amar,
Ne-înțeles de fețe mii
Mă voi stinge-n ceruri gri.
19-IX - 2013

Recul

S-a dus albastrul cer senin
Iar trista împlinire
Mă ațintește-n pat bolnav
De mine și de tine.

De m-ar cunoaște trist convoi
Să mă-nsoțească-n beznă
Ți-as spune ție ce mă vezi
Să te întorci în creznă.

Și dacă norii liniștiți
Mă vor ascunde-n moarte
Tu să mă prinzi de stâng picior
Să mă aduci din noapte.

Din șoaptele albastre brune
Ce gânduri le-nfripă
Voi mai aduce numai patru
La creștet să se atingă.

Și cum din ceruri orice lut
E mai presus de cruce,
Să ne cuprindem somnul mut
În greu sicriu ce aduce.

Și să ne facem verde gard
Din amintiri cu spini,
Și să îl punem greu gardian
Cu priviri rupte din crini.

Ah dar tu cu-atâta fală
Să mă ucizi în taină,
Și de s-ar duce viața-n râuri
În sânge, roșia haină.

Dar cum nemuritorul soare
Luminând ne duce-n noapte,
La fel și viața ta cu mine
Mă va conduce-n moarte.
19-IX-2013

Fragment III

”Așteaptă-mi sufletul. Pe soclul visat de atâtea ori. Întregește-mă cu lumina. Lasă-mi visarea văl peste chip. Întregește-mă. Primește-mă. Ascultă-mă. Întâmplă-mă....

Pentru tine acum, voi birui. [...], tu mă vei conduce și mă vei aduce acasă.

Acum, cu tine în mână și-n suflet, zidul din ochiuri de lanț îl voi doborâ. Așteaptă-mă, pe soclul crestat de lumină. Întâmplă-mă, adu-mi anii pierduți înapoi. Voi birui sau voi pune armele în teaca zeilor încercând. Iar tu mă vei conduce-acasă.

Azi voi birui iar mâine vom fi doi.”

Fragment II

"Trist, pe covoare de moarte pășind, neaua culorilor șterse m-adună. Sunt prin ceață cum e vaporul în derivă și nu regăsesc și nu ocolesc, cangrena.

Trist, pe cerul pustiu împrăștiat, abisul stelelor mă-ncearcă. Privirea spre pleoape o-ndrept, și cu ea mă cuprinde uitarea. Un val ignorant ca și ei, mă crestează în vârf de coloană. Împrăștiată pe cer ca lumina, mi-e măduva toată pastel peste apusul simbolic, etern.

Trist, în șoaptele nopții-notând, acide cuvinte m-afundă. Nopțile toate departe iar gândul spre tine cu jale, se zgârie în stelele goale. Și dacă vreunul la tine ajunge, aprinde-i lumina cea caldă din dulcea lumânare a ochilor tăi, primește-l adânc în sufletul tău, căci el te cunoaște, iar tu îl iubești.

Iar la sfârșitul acestor cuvinte, la șoapta sculptată pe urechea ta dreaptă gându-ți îndreaptă și crede, la fel cum eu cred în orice poem ce zâmbetul tău îl scrie-n a mea nemurire, iubirea de tine."

Mi-e dor de tine

Cu ploaia nopților de vară, mi-e dor de tine.
Cu visul zâmbetului tău, mi-e dor de tine.
În seceta de lacrimi sincere și tandre, mi-e dor de tine.
În poemul descris de pașii mei singuri, mi-e dor de tine.
Prin gânduri risipite și adânc nemărginite, mi-e dor de tine.
Prin rafale de vânt cald și lipsit de-a ta mireasmă, mi-e dor de tine.
Pe vârfuri de furtuni acide și pline de iubire, mi-e dor de tine.
Pe versuri neștiute și trist neîntrerupte, mi-e dor de tine.
Peste suflet liber, gol,  și cu trupul în trist dor, mi-e dor de tine.
Peste tot ce nu va fi, peste tot ce va să ști, mi-e dor, nespus de dor de tine.

Fragment

"Te-am visat azi noapte. Aveai pielea de azur și atât de multe defecte. Cu picurii vremii erai cu zâmbete de stele. Mi-am amintit de tine, cu mâinile goale prin piață, cum dârdâiai de frig. Cum am venit la tine, ca un om ce nu-l știai, și ți-am oferit covalul* meu. Mi-ai zâmbit prostește, fâstâcindu-te. Năvălisem peste tine cu armata mea de entuziasm. Eu te știam demult. Tu abia mă cunoșteai. Prețuiesc aceasta amintire, și iubesc iarna de atunci ,frigul, covalul și prima lumina născută de mine în privirile tale . Și știu că tu le idolatrizezi. 

Uneori noaptea, când te privesc dormind, îmi umplu sufletul de tine ca să te am când pleci de acasă. Nu mă pricep la cuvinte, dar îți scriu de departe azi. Ne vom revedea curând și cu luna, ne vom iubi între stele. De mână prin oraș să ne plimbăm, tu veșnicul om al Uniunii, vei fi doar al meu în acele ceasuri. Mi-e dor de zâmbetul tău când mă vezi. Îmi imaginez de multe ori că dacă mâine nu ți-aș mai oferi zâmbetul meu, nu ai mai face-o nici tu. Și mi-ar fi dor de el. Uneori inima mea te găsește prin locuri în care nu credeam că ai putea intra. Și stă acolo cu tine. Te mângâie și-ți cântă la pianul cel vechi al bunicului tău. Ea știe să facă asta. Chiar dacă noi nu vom ști niciodată. 

Știu că îți scriu fără sens, dar nu puteam să-ți trimit foaia goală. Știu ca pentru tine contează să atingi ce am atins și eu înainte, dar totuși nu puteam să nu scriu nimic. Eu nu sunt un om al cuvintelor, însă sincer din suflet îți spun: Te iubesc și cu fiecare vis în care-mi apari, mă simt mai aproape de tine... dar totuși, cu atât mai departe.

Te aștept cu dor.


Alma"

Top Necunoscut

Astazi va propun 9 piese de pe coloanele sonore a unor filme mai mult sau mai putin cunoscute, melodii minunate insa care nu sunt cunoscute nefiind scrise de celebrii Zimmer, Mansell sau Tiersen. Ma gandeam ca poate  or sa va placa :).

Enjoy

CashBack

Guy Farley

Seeking a Friend for the End of the World

Rob Simonsen & Jonathan Sadoff

The Host

Antonio Pinto

Hunger Games

James Newton Howard

Modigliani

Guy Farley

The Prestige

David Julyan

Now Is Good

Dustin O'Halloran

The Lovely Bones

Brian Eno

Hannibal Rising

Ilan Eshkeri

Playlist

Lista Longevitatii

Salutare 2014

Ascultam EP-ul de anul trecut semnat My Dying Bride, The Manuscript, si m-am gandit sa incep acest an pe acest blog cu o lista a trupelor care nu m-au dezamagit niciodata cu muzica pe care au scos-o de-a lungul anilor, chiar daca vorbim de 5, 10, 20 sau 30 de ani. Este destul de greu spre imposibil sa faci asta cand vine vorba de mine :) . Am reusit sa gasesc totusi cateva nume. Va fi un amalgam de genuri muzicale de la rock agresiv la rock melodic si de la folk la indie si ambiental. Dar na, e topul meu, deci fac ce vreau :D .

Agalloch




ERA




Clint Mansell




Luna Amara




Enigma




Rammstein




Hans Zimmer




Sopor Aeternus




Angus and Julia Stone




byron




Iron and Wine




Tool




Samael




Empyrium




Haggard




My Dying Bride






Long live good music!