Pe note de ceară

Între șoaptele acelei zile, te asemăn unui înger. Ești plină de lumină iar obrajii îți sunt de catifea. Mi-aș dori doar o clipă eternă cu privirea ta amant să fiu, să-ți sorb lacrimi și vise iar prinse de ele, stropi calzi din suflet și gând. Ești tremurul din piept cu note armonioase cântate din nai, iar eu sunt a doua vioară visând să pot fi cândva prima.

Privesc atât de departe de mine, prin crengile pădurii verzi, raze jucăușe se scaldă prin pârâuri, iar pașii tăi scârțâie sub frunze căzute din sufletul meu. Îți mângâi în sărut talpa, ești atât de frumoasă, te strâng aproape de mine, îmi sorbi cu privirea buzele, te chem iar tu vi... îți spun ”nu pleca”, iar tu te ascunzi, tresari și dispari. Privesc cerul gol și nu pot să nu mă simt frate cu el.

Îmi lipsește fiecare strop al fiecărei clipe, zâmbetul tău când ne vedem prima oară... și pudicul din fiecare prim sărut... iar buzele tale-s eterne, eu sunt efemer.