Opreste-te Idee

Si opreste-te idee
Sunt singur intre stele,
Ma-mbraca cerul cu ele...
Opreste-te idee.

Aprinde felinare
Si-ascunde intre ele
Macabrele unghere,
Aprinde-le cu ele.

Iubire am gasit
Si ura-n toate cele.
Picura noptile grele
Apusurilor mele.

Inchide geamul mintii,
Deschide usa sortii
Si lasa-ma uitarii
In fulgerele marii.

Aprinde doar o raza
Si lasa-le pe restul
In geamat discontinuu
Pe cer sa se inchine.

Si lasa-ma idee
O zi in plus cu ea,
Si cauta-mi iubirea
Imbraca-ma cu ea.

Sunt singur intre stele,
Macabrele unghere,
In geamat de placere
Opreste-te idee.

23.08.2012



Hide myself on the dark side, alone
I've run so far
To find my way
Then I dream again.. alone

I miss... Dew

Cu zilele dorm, cu noptile sper, si tarzie e soapta de dor. Imi sunt straine cararile, si gandul cu tine amant, si-n scurte sclipiri de popas... traiesc printre scanduri. Si-i patul de lut, cearsaful de ceara, fumul mi-e plapuma grea si prin tot, astept despartirea. Nu mai cunosc drumul asta, papucii mi-s menghina grea, calaul mi-e pasul si praful, ajung sa adorm dependent. Dependent? Introvertit si ascuns, exrovertit si rapus. dependet... Probabil uitarea nu doarme. Si-n urma castelului mut, e-o umbra laptoasa si grea. E lumina ascunsa-ntre tigle, si soapta iubirii caprui. Popas, cuminte, tacut, defect si cainta, amurg si dorinta, ploua... simfonie tragica, simfonie scurta, cantec cu final, cantec uitat, rima ascunsa, copil dependent. Popas. Dependent? Social de urat, pierdut de frumos... tacere, si inc-o secunda.

De unde sa gasesc ce altii nici nu stiu? Cum sa mai astept ce nici nu a pornit? De unde sa mai iau de unde nici n-a fost? A cui sa fie rima ce sufletul o roade? Si unde-s toate unghiile ce imi ciopleau fiinta? unde-s toti copii ce imi scriau poema? Mi-e dor sa ploua rar, mi-e dor de ziua-n care, degeaba era ploaie caci soare tu-mi erai.

Cauti in gand si te trezesti promoroaca. Discontinuu, abstract si lucid. Dopat de senzatii, sevraj de implicatii. Te astepti sa auzi, sa te auzi, sa te auda, si cautand nu-ti simti uitarea, nu-ti cunosti chemarea. Si pleci. Degeaba te-ntorci.


Voi mai sti maine sa caut ce nicicand nu pot gasii?... Dar ieri?

Nimic interesant 6

De-atitea nopti aud plouand, aud materia plangind...Sint singur, si ma duce un gand... spre locuintele lacustre....


N-am mai citit de atata timp Bacovia. Am si uitat cum se scrie. Zac in rozul nocturn al camerei deja murdare si nu privesc deloc in fata. Mi-e greu sa respir si...da, sunt singur. De-atatea nopti m-aud plouand, aud fiinta mea plangand... Banal. Contemporan.


Si zilele trec, si trec...si trec. As vrea sa retraiesc viata, cu spini in talpa si dureri in suflet. As vrea sa ma trezesc in stropii noptii ascuns de nelinisti si sa plang. As vrea sa ma doara si cand imi trece sa ma doara si mai tare. as vrea sa plang si apoi sa uit. As vrea sa iert si sa fiu iertat si in zilele in care nu mai pot astepta, sa alerg. Sa cant, sa tip. Sa vad rostul soarelui....


Sunt atatea zile de cand zero absolut domneste. Mi-e greu sa fiu eu, sau sa fiu tu, sau oricine. Ma zbat parca prea putin si totusi simt ca nu mai pot. Si nu metaforic vorbind. In gand imi spun doar vorbe grele, imi ucid si ultima speranta. Si mi-e dor....Atat de dor de tine. LUTul ma-mbraca si ma tine atintit si-njurul braului ma strange, nu mai pot sa respir si te chem, pe note si versuri, te chem pe fructe si raze, te strig pe greu..si mai greu. Imi lipsesc zilele de vara cand ascunsi de ori-si-cine stateam imbratisati, privind catre buzele ce stiau pe-atunci iubire sa compuna. Mi-e dor sa te superi si sa ma strangi cu mana tremuranda, cu ochii-nlacrimati in iubire. Mi-e dor de parc, si scari, mi-e dor de tot. Curand... si inca-o zi.


Nu cunosc zilele, nu-nteleg noptile. Nu descurc vorbele, of si atat de mult mi-as dori sa ploua cu uitare. Sa ma trezesc maine si sa fiu mai tanar, sa fiu mai prost, mai mic, mai urat, dar in PACE. Sa privesc pe fereastra si sa vad muntii, frigul si zapada, turnul bisericii, mingea copiilor pe cimentul imbibat in atatia pasi. Sa privesc copilul in oglinda si sa nu-nteleg, sa nu judec ca acum. Doar sa privesc. Cu ochi de caine iubitor, sincer...pur. Sunt atat de tanar dar ma simt atat de batran. Sunt atat de iubit dar ma simt atat de uitat. Iar tu. Departe ramai.

Si-apoi mai lasa doar o data din ganduri sa-ti reverse, al vremurilor vraja, ce printre crengi se-alearga. Si-nalta fruntea mintii cu stoluri de pacat, si vesteda uimire ce noaptea alba-o cerne. Canta doar in gand, si nu cu voce tare, mai lasa doar o data, piciorul tau in mare. Asculta drept din soare, un cantec si prin ei, ingroapa-n luna amorul apus de printre zei.


Si-n urma zilei schioape ma-nchin la usi inchise, astept sa-junga ziua si noaptea cea dintai.