Atât de departe de zilele acestea, oamenii vor ști doar două siluete trecând fericite pe lângă ei, zâmbete și voie bună, priviri îmbrățișate atât de cald de parcă întreaga însemnătate a universului ar fi în acea îmbrățișare. Și-ar amintii cum cu buze de cleștar, doi oameni se contopeau organic și empiric, cum ochii lor nu lasă nici o rază de lumină sau de societate să le tulbure momentul... cum acel fiecare moment devine cumva nemuritor. Sute de oameni vor avea undeva ascuns în mintea lor clipa în care au trecut pe roșu iar mâna ei l-a strâns atât de tare pe el, și chiar dacă nu vor simții emoția și bucuria din sufletul lui... cei mai pricepuți cu siguranță vor fi simțit energia și lumina debordantă ce a explodat prin fiecare por al său.
Oamenii vor crede că vor fi o viață amândoi, și că acea broderie de mâini țesută din degetele lor calde și umede nu va putea fi străpunsă de nici un război nuclear, biologic sau universal. Vor fi siguri că fiecare clipă va devenii un fir de poliester din covorul moale al împliniri sufletești și că haina țesută de el cu buzele peste corpul ei tandru și moale, va fi unica haină ce îi va ține cu adevărat de cald. Parfumul ei peste privirea lui, atingerea lui peste chipul ei, atât de multă culoare, atât de puțină stângăcie.
Oamenii vor fi geloși de tot ce văd, de atât de multă frumusețe ce stă între doi oameni, de atingerile timide și mistice, de privirea lui când îi admiră simplitatea și parfumul de pur al zâmbetului ei, vor fi geloși pe neîncetatele melodii ce le vor acompania sufletul în surdina melancoliei aburinde... vor fi geloși pe atât de multă fericire neștiind însă că fiecare clipă metamorfozată între ei din fire cosmice, albastre, nu înseamnă altceva decât un alt pas spre nefericita disipare.
Iar dacă astăzi este acea zi și în mod nefericit ei se vor uita la urmele trecutului consumat împreună alegând cărări diferite poleite cu praful făgăduinței... atunci să ști că sufletele se pot naște în perechi.... dar din păcate mor în singurătate, orbite de iluzia prafului făgăduinței. Și nu mă doare nimic mai tare decât să mă simt LIBER în ”lanțurile” unei îmbrățișări însă să fiu constrâns să trăiesc în ROBIA liberei singurătăți sufletești...
And if I sleep just to dream of you... I'll wake without you there,... Even though I'm the sacrifice, you won't try for me, not now. though I'd die to know you love me, I'm all alone... Isn't someone missing me?... Isn't something missing?....
2 comentarii:
Doamne, esti genial omule
Cred ca este una dintre cele mai frumoase chestii citite vreodata...
Trimiteți un comentariu