Cuvânt nemilos

Trecând peste genele tale
Un suflet, lumină și glas,
Voi rămâne uimit de noi doi
Și de ore conjugate-ntre noi.

Am gând peste gând, un roman
Ce l-aș scrie, izvor încarnat
Găsesc pe veștede buze albastre
Povestea privirilor noastre.

Tăcutul tău sân cum adoarme
În cușca falangelor mele
Și noaptea, un viciu furios
În ploaie de cântec duios.


Aprinșilor demoni din piept
Le-am stins în scrumiera izvorul,
Și n-am să mai știu inventa
N-am să mai pot aștepta.

Adio, cuvânt nemilos
Și-un ultim sărut pe ecran,
De astăzi pierdut în uitare
Las orele reci în pierzare.
16-IV-2013