joi, 20 septembrie 2012

Si Ce Nemurire


Minunate strazi de cristal
Agonizant prin vreme m-astern,
Mi-e sufletul inca uitat
In haina ce-mbraca tot Raiul.

Si-s suflete triste-n icoane,
Cu greu printre randuri chircite
Un soare de gheata m-ajuta
Privirea spre tine s-o-ndrum.

In crengi de azi dezgolite
Imi vad cate-un vis agatat,
E-o frunza, e-un vis, prajite-amandoua
E fosnet, e plans, impletite-amandoua.


Sa stai peste noptile grele!
La geamuri ,privirile mele,
Sa sorbi toata ploaia luminii din stele
Caci ploaia sunt eu, lumina de veghe.

E toamna si ce nemurire
Cu-n cer albastru ca marea,
Sunt singur si ce implinire
Cu-n suflet aprins ca si zarea.
20.09.2012

2 comentarii:

Anonim spunea...

beautifullllll as always

corbul spunea...

mai poti? :) mai ai?