Tristele umbre
Ale camerei stafii de gheață
Mă urmăresc în șanțuri
De pat pierdutului cearșaf.
Aplecate ziduri
De-a tristelor voastră chemare
Mi-e mintea atât de umbrită
Și sufletul moarte subită.
Cristaline uitări
Prin lemnul podelei ma pierd,
De-aș mai găsi pe tălpile șterse
O urma de praf a fostului suflet.
Te caut privire
Prin prisma de gânduri și toamnă,
Îmi pierde vâltoarea de lacrimi
Orice alinare, orice alintare.
Așteptarea de gheață
Cu sloiuri acide și gând de pierzare
Afundă-mă ploaie în rece-anotimp
Și lasă-mi copacii cu crengi ce se-aprind.
Flori de iubire
Petalele albe și roase de timp
Împrăștie toamna polenul de spini,
Flori de iubire, parfum de pelin.
Nori obosiți
Și plouă-ntre ziduri ca toamna,
Singur în colțul umbrit
Am murit, am murit.
08-11-2012
4 comentarii:
emotionant. nici nu stiu ce sa mai spun.
Nori obosiți
Și plouă-ntre ziduri ca toamna,
Singur în colțul umbrit
Am murit, am murit.
magnific. atat de multa inspiratie, complexitate, simplitate. pacat ca putini inteleg. ai avea multe de spus si multe de aratat.
La mulţi ani! :)
De-as mai gasi pe talpile sterse.....
Trimiteți un comentariu