sâmbătă, 16 iunie 2012

Proximitate

 

Frunzele saruta pamantul.
Romanta de galben si verde.
Sufletul meu e prapastie
Si plange nocturn efemer.
Imi rup coastele strambe
Pe pietre si-n orice ungher
Turbeaza scheletul de suflet putred
Copil pe sub piele, delir.
Si toarna afara cu mort
Peste trup si cangrena,
Cugeta gri cu ros' peste negru
Oprite iluzii caprui,
Nu-i noapte ce nu se-oglindeste
In astrul simtirii din tine.
Ocol peste podul de franghii
Si norii sunt roua de globuri,
Priveste, e tot destramat
Din Soare, de raze de tot.
Atat de multi se aduna
La sfat si printre sfinti,
Atat de trist se inchina
Apus peste luna.
Nu ploua fara nori
Sau fum fara de foc,
Nu-s lacrimi fara suflet pline
Sau Eu fara de Tine.
16-06-2012


Un comentariu:

Anonim spunea...

magnific...esti cu adevarat talentat